Acestea au fost cuvintele lui Jack,baiatul ultimei rezidente venite in casa acum 3 saptamani.A venit din Texas sa-si vada mama.Doar o ora a stat la ea in camera si la plecare mi-a zis:-Decat sa ajung asa,mai bine ma impusc.M-au uimit cuvintele lui pentru ca in general,americanii sunt foarte toleranti cu orice:
Mama lui a reusit intr-o ora sa-l enerveze.Ce sa mai zic atunci de mine,care stau 24 de ore cu ea.
Adevarul ca Charlotte e un caz mai aparte.Sustine sus si tare ca nu vede si ca nu aude,dar se uita la TV,vorbeste si-mi raspunde la intrebari!
- nu conduce de 10 ani,dar 24 de ore din 24 cheile de la masina trebuie sa-i fie pe mana,impreuna cu cheile de la casa pe care familia a vandut-o,cu o borseta argintie in care are acte fff importante(asa zice ea);
- tot pe mana trebuie sa aiba pus un ceas vorbitor.Apasa pe un buton si-i spune cat e ora.Eu i-am luat bateria pentru ca in prima noapte ne-a tampit de cap.Si asa ca-i stricat(asa i-am zis eu),trebuie sa -l simta pe mana;
-din 10 in 10 minute ea intreaba si noi trebuie sa-i confirmam ca masina ei e afara,in stare buna.Cine stie pe unde o fi?
-Sta tot timpul intr-un fotoliu,cu picioarele ridicate si spatele lasat si ea striga ca vrea ...ridicate picioarele;
-la culcare,trebuie sa aiba doua sticle cu apa.Cate una in fiecare mana.
-ii mixez toata mancarea,o pun intr-un bol si mananca singura.Nu ramane nimic!Dupa 5 minute intreaba...dar mancarea mea unde e?
-se scoala in fiecare dimineata cu cate un fix:ori ca trebuie sa o vada un doctor,ori ca ca pleaca la cumparaturi,ori ca are programare la salon.Ne zapaceste toata ziua.Ieri a avut 3 saptamani de cand e la noi.Am inceput sa nu o mai aud.Ma rog la Dumnezeu sa-mi dea rabdare,si putere ca eu nu pot sa zic......MA IMPUSC! Mai am alte 9 pe langa ea!